Categorie: Malibu, California

Prin ogradă cu Rolls-Royce Phantom Series II

de Razvan Bucsoiu, publicat în Malibu, California

Prima experienţă pe care am avut-o cu Rolls-Royce – mai exact cu un Ghost – a fost în prima jumătate a anului 2012. Am fost plimbat cu acest model şi am rămas cu o impresie bună, dar care nu diferită prea mult de cea pe care am avut-o după primul contact cu BMW Seria 7 din generaţia actuală. Sau cu noul Audi A8. Sau cu Mercedes-Benz Clasa S.

Desigur, produsul este foarte bun, are unele echipamente care te fac să intri într-o nefirească stare de beatitudine şi este în concordanţă cu un brand extrem de puternic în universul luxului. În plus, dacă îţi place să fii în centrul atenţiei, un Rolls-Royce Ghost sau Phantom te va poziţiona în spectacolul circulaţiei rutiere ca pe un artist care îşi joacă rolul pe o bucată mobilă din scena Royal Opera House, din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Dar dacă vei renunţa la clişeele ridicate aproape la rang de artă prin marketing sau prin cuvintele rostite de personaje provenite din culturi diverse în cadrul cotidianului, vei avea un obiect cu un preţ, pe care unii sunt dispuşi să îl plătească pentru a intra în posesia bunului respectiv. Este o maşină, are un mod de întrebuinţare prescris, dar nu impus. Am citit pe mai multe site-uri specializate în domeniul auto diverse articole referitoare la clipul următor, iar din text parcă se ivea un ton încărcat cu dezamăgire şi frustrare pentru că un Rolls-Royce Phantom a fost folosit într-un alt mod decât cel „normal”. Nu mi-a atras atenţia neapărat faptul că în video apare un Rolls-Royce, dar mi-a stârnit interesul modul în care nişte personaje au pus în scenă această acţiune:

Actorii acestui spectacol cu o regie simplă au ignorat o multitudine de elemente ale naturii, unele prelucrate, iar altele nu. Vorbim despre unele resurse regenerabile, dar afectate (cum ar fi solul, apa şi iarba) şi altele neregenerabile, cum ar fi combustibilul ars. Poluarea generată mai întâi pentru producţia unor elemente (de exemplu pneurile), urmată apoi de poluarea prin manevrele pe gustul unor personaje care se regăsesc în plăceri superficiale a degradat într-o oarecare măsură calitatea aerului. Acestea cred că sunt adevăratele probleme la care am putea să reflectăm, mult mai importante şi mai relevante decât simpla expunere a unui fapt banal.

(Sursă video: Youtube.com)

Contra: tuning, lift şi scări rulante

de Razvan Bucsoiu, publicat în Malibu, California

Potrivit dexonline.ro, termenul „tunat” are ca echivalent „smintit, ţicnit”. Detest maşinile tunate la fel de mult cum urăsc liftul şi scările rulante. Nu mă refer deloc la autoturismele modificate pentru competiţii care se desfăşoară într-un cadru organizat, ci la derapajele agresante pentru privirile persoanelor cu bun-simţ care intră în scena rutieră sub diverse forme, care mai de care mai oribile. Adesea, am senzaţia că adepţii curentului „tunat” îşi decorează în moduri cel puţin sinistre şi alte obiecte, cum ar fi aragazul, frigiderul, maşina de spălat etc.

Totuşi, aceste obiecte sunt închise (în cea mai mare parte a timpului) într-un spaţiu ferit de privirile publicului, ceea ce nu se poate spune despre mijloacele de transport transformate în kitschuri sclipicioase. Chiar şi să fii văzut într-o astfel de maşină este un lucru defavorabil pentru brandul tău personal, pentru că obiectul va avea capacitatea de a te situa şi de a te exclude în acelaşi timp în două realităţi: cea guvernată de maşini standard, dar şi cea a maşinilor de competiţie, pregătite pentru acest scop. Nu aş fi fost atât de înverşunat în ceea ce priveşte subiectul „tuningului” – căruia cred că i-am acordat deja prea mult spaţiu – dacă nu aş fi fost atacat vizual de „pachetul” propus de Elia pentru Dacia Duster. Înainte de a încheia, aş mai avea o precizare de făcut: comentariile sunt închise.

Dacia Duster Elia 1

Dacia Duster Elia 2

Dacia Duster Elia 3

(Sursă fotografii: http://www.carscoop.blogspot.com)

VW (New) Beetle, vârât în club

de Razvan Bucsoiu, publicat în Malibu, California

Pentru unii, sâmbătă seara este potrivită pentru bâţâiala prin club. Probabil. Într-o corelaţie întâmplătoare a ideilor, am căutat fotografia următoare, pe care am făcut-o mai demult (detalii vei găsi la finalul articolului):

Răzian Bestia Foto

Iată un cadru din clubul construit momentan doar pe scena imaginaţiei mele. Cu o actriţă care joacă rolul de DJ într-un decor potrivit pentru spectacol. În clubul acesta, pe care îl vom denumi „3721”, personajele din publicul fumătorilor vor avea permisiunea să folosească recuzita fumigenă doar la o distanţă de minimum 500 de kilometri de 3721. Asta este o normă şi după cum se poate observa în echipele guvernate de anarhie, unde nu sunt norme, apar derapajele. În 3721 nu va exista alcol (scris cu un singur „o” din două motive: 1. Pentru că nu mă refer la alcool sanitar şi 2. Pentru că nu dau doi bani pe substanţa asta şi vreau să batjocoresc acest termen, la fel cum fac şi cu teoria apreciată de darvinişti), dar se va putea opta pentru sucuri din fructe preparate pe loc şi îndulcite cu miere, apă Evian. Meniul gustărilor va conţine miezuri de nucă uşor încălzite la cuptor, prune deshidratate şi struguri serviţi în „Stil Caesar”.

În momentul ăsta, în clubul 3721 se ascultă un remix realizat de David Guetta pe o melodie interpretată de George Benson & Al Jarreau, cu titlul „Summer Breeze”. Chiar dacă e iarnă. Phil Perry urmează cu „Winter”, într-un remix realizat în colaborare cu Chris Rea şi Sting. Sting, cu o versiune specială a melodiei „Desert rose”. Şi tot aşa, până în zori.

Privesc din nou fotografia şi îmi dau seama că în clubul 3721 nu vor fi nici prea mulţi performeri, dar nici prea mulţi spectatori. Perfect, pentru că se va respecta distanţa intimă dintre personaje şi spaţiul va fi aerisit.

(Fotografia este de la Salonul Auto de la Geneva 2012, standul Volkswagen, din cadrul ceremoniei de lansare pregătită pentru mass-media.)

Vremea se răceşte brusc?

de Razvan Bucsoiu, publicat în În torpedo/, Malibu, California

Nu-i nimic! În timp ce majoritatea buletinelor meteorologice recente atrag atenţia în privinţa modificărilor bruşte de temperatură, oarecum normale pentru această perioadă, însă oamenii aflaţi la volanul unui Land Rover Freelender 2 ar trebui să se bucure. Oricum, nu au prea multe motive să fie afectaţi de vremea nefavorabilă. Sau cel puţin, aşa se întâmplă în spotul următor:

Impresii Lodgystice de la Salonul Auto de la Geneva

de Razvan Bucsoiu, publicat în Malibu, California

La Salonul Auto de la Geneva, Dacia a prezentat oficial monovolumul Lodgy alături de o ediţie limitată Duster Delsey şi noul Sandero Stepway 2. Desigur, atenţia celor aflaţi la standul Dacia s-a îndreptat în special către Lodgy, încă din momentul în care stătea ascuns sub un cearşaf alb.

După o demonstraţie de beatbox antrenantă, în mijlocul standului a oprit un Lodgy, iar de la volan a coborât Carlos Tavares – Chief Operating Officerla Renault– acompaniat de o trupă de muzicieni. Dar legăturile noului model Dacia Lodgy cu lumea muzicii nu s-au terminat aici, pentru că la doar câteva zile după debutul din Elveţia, Lodgy a apărut în videoclipul artistei Angunn, reprezentanta Franţei la ediţia din acest an a concursului Eurovision.

Revenind la prezentarea din cadrul Salonului dela Geneva, trebuie să recunosc faptul că eram foarte curios să văd cum este maşina la interior, dar mai ales să o cunosc prin intermediul simţului tactil. Însă până să ajung dincolo de portiere, am privit caroseria lungă de4,5 metrişi pot să spun că maşina arată mai bine în realitate decât în fotografii. Lodgy nu este chiar ceea ce ai încadra în categoria frumosului, dar inspiră un aer prietenos.

La interior, Lodgy vine cu trei elemente disponibile în premieră pentru Dacia: sistem de navigaţie şi multimedia cu touchscreen pentru 300 de Euro, încălzire în scaune pentru cele două locuri din faţă contra sumei de 100 de Euro şi limitator de viteză pentru versiunea Lauréate. În plus, pentru plăcerea vizuală, au apărut pe alocuri ornamente cromate, iar materialele îmbunătăţite îţi lasă impresia că vor rezista la orice asalt venit chiar şi din partea lui Dennis, pericol public.

O altă noutate pentru Dacia este motorul turbo pe benzină cu injecţie directă de1.2 litrişi 115 CP. Tot pe benzină mai este oferită unitatea de1.6 litriMPI cu 85 CP. Pentru cei care preferă versiunile diesel, există de fapt un singur motor dCi – de1.5 litri, dar care este disponibil în două variante de putere: cu 90 şi 110 CP.

Spaţiul este o frontieră depăşită de Lodgy: dacă păstrezi doar două scaune, vei obţine un monovolum care porneşte de la 9.500 de Euro şi oferă un portbagaj de2.617 litri. Cu cinci locuri, vei beneficia de 827 de litri, iar dacă vei păstra şapte scaune ridicate, vei avea un spaţiu de depozitare de 207 litri. Mai multe detalii despre maşină găseşti pe site-ul www.topgear.ro, fix aici.

Câte ceva despre biscuiţi nasoli şi nişte maşini mişto

de Razvan Bucsoiu, publicat în Malibu, California

A trecut mult timp de când nu am mai scris aici. De fapt, a trecut atât de mult timp încât anul 2011 a ajuns aproape în garaj, unde va fi parcat cu toate amintirile agonisite pe parcursul călătoriei în care a reuşit să atingă o viteză maximă de 365 de zile. Alături de anul 2011 am călătorit şi eu, iar pe traseu am cunoscut o mulţime de oameni noi, de la care am învăţat diverse lucruri. Mai mult decât atât, am avut chiar şi o experienţă îngrozitoare cu un pachet de biscuiţi, încât mi-am propus să nu mă mai ating vreodată de aşa ceva. Desigur, după ce mi-am adunat neuronul pierdut printre chimicale şi gluten, m-am decis să evit doar acele pachete de „biscuiţi” care au avut un conţinut mai oribil la gust decât cel mai oribil aliment pe care l-ai consumat în viaţa ta, dar fără să fie expirat.

În fine, la sfârşit de an se fac topuri, bilanţuri şi alte chestii de acest gen. Dacă vrei să citeşti un top cu adevărat important pentru domeniul auto, poţi să intri aici şi să (re)vezi care sunt maşinile premiante ale anului 2011 în viziunea TopGear. În cele ce urmează o să insist în rândurile următoare pe altceva. Poate chiar şi pe biscuiţii ăia nenorociţi. Sau nu. Mai bine, asupra unei maşini care a câştigat două premii în acest an.

James May a desemnat ca maşină câştigătoare în 2011 modelul Fisker Karma. Inclusiv la categoria „Maşina de lux a anului 2011” Fisker Karma a ieşit învingătoare. Leonardo DiCaprio a fost primul cucerit încă de la apariţia maşinii pe piaţă. Chestia este că modelul ăsta are capacitatea de a-ţi schimba perspectiva asupra viitorului automobilistic. Arată foarte bine, este curat din multe puncte de vedere şi chiar dacă arată ca un crocodil dacă îl priveşti frontal, nici un animal nu a fost sacrificat ca să contribuie la realizarea lui.

Îmi plac animalele şi mă bucur pentru că Fisker se preocupă de soarta lor, dar mai mult mă bucur pentru că Mâtzei (prietena mea, în cazul în care nu ştiai, poartă porecla asta) îi plac şi mai mult animalele şi va fi mai fericită de acest lucru, iar asta are un efect şi mai puternic inclusiv asupra mea. Dacă nu ai înţeles mare lucru din afirmaţia asta, nu te îngrijora.

Ideea esenţială este următoarea: îmi place Fisker Karma în primul rând pentru că nu are scaunele îmbrăcate din pielea unor animale. Să aduci o alternativă în clasa de lux, unde pielea este folosită ca un automatism nu poate să fie decât un lucru deosebit, cel puţin pentru mine. În al doilea rând, îmi place pentru felul în care arată atât la exterior cât şi la interior. Asta este o chestie de gust, asupra căreia nu voi insista în aceste rânduri. Poate doar la un suc. Îţi spun doar că îmi place şi gata. Asta este valabil şi pentru Dacia Duster No Limit, de care m-am îndrăgostit după prima întâlnire şi care mă trimite automat cu gândul la Nissan GT-R. Mai sunt şi altele, dar despre acestea… în articolele viitoare.

Până una alta, mă opresc şi nu mai spun nimic nici despre biscuiţi. Mă duc să meditez asupra maşinilor pipăite în 2011 şi îţi spun încă de pe acum un tradiţional LA MULŢI ANI!