Luna aceasta a iesit din nou, pe poarta unei uzine romanesti, un automobil Ford. Prima oara, se intampla acum 70 de ani, iar uzina constructoare era pe Calea Floreasca din Capitala.Acum,americanii s-au intors, dar nu la Bucuresti, ci la Craiova, unde au mai fost francezii de la Citro뮠si coreenii de la Daewoo.
Era Ford
Ford a venit oficial in Romania in 1931, cand a deschis un oficiu de vanzari, iar in 1935 a cumparat un teren in Capitala, unde in anul urmator a construit o uzina dotata cu o linie de montaj a pieselor venite din America, cu o capacitate anuala de 2.500 de automobile si camioane. Ulterior, din uzina de pe Calea Floreasca (a carei hala a „supravietuit” pana in zilele noastre) au iesit automobile Ford de productie 100% romaneasca.
Ford Romania organiza cursuri de specializare pentru inginerii sai. Astfel se urmarea ca piesele sa fie fabricate si montate in intregime in fabrica din Floreasca sub stricta observatie a specialistilor care urmareau obtinerea unei calitati identice cu cea a produselor americane.
Raspandirea automobilelor Ford pe glob s-a datorat fiabilitatii, pretului, dar nu in ultimul rand versatilitatii. Astfel modelul Ford A putea fi usor adaptat pentru rularea pe zapada, iar camioanele Ford puteau deservi brigazile de pompieri prin adaptarea unei scari actionate hidraulic.
Distributia Ford la nivelul Romaniei se facea prin reprezentante zonale. In Bucuresti functiona firma lui A Birbaum, iar in Craiova firma Sebar, ce apartinea fratilor Sebastian si Barbu Neamtu. Aceasta din urma a desfasurat o activitate extrem de sustinuta, distribuind intreaga gama de produse Ford: automobile, camioane si tractoare.
Cel de-al doilea Razboi Mondial a afectat insa operatiunile din Romania, iar in 1940 a devenit evidenta lipsa de lichiditati pentru importul de vehicule si piese de schimb din SUA. In martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a inceput sa execute exclusiv comenzi ale armatei romane, care detinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4×4. Odata intrata in sfera de influenta a Germaniei, importurile din SUA si Marea Britanie au incetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii aceasta era practic condusa de filiala din K? Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane si romane si oferea unitati mobile de reparatii pe front. In august 1944 Guvernul roman clasifica fabrica Ford romana ca fiind „utilaje si constructii abandonate de inamic” si era inclusa sub control militar.
Abia in 1966, Ford a incercat sa revina in Romania, prin filiala din Germania transmitand o propunere de join-venture Guvernului Romaniei. Intre timp profilul uzinei Ford din Romania fusese schimbat in aparatura de automatizari, aici fiintand firma Automatica si fiind construite noi hale. Propunerea Ford prevedea acordarea de asistenta pe o perioada de zece ani, timp in care trebuia refacuta industria romaneasca de automobile, insa ea nu s-a materializat.
Cronologic, in fosta hala a uzinei Ford Romania isi au sediul firmele Autoindependenta (1948), ACRA (1951), Termotehnica (1959) si Automatica, al carei actionar majoritar devine firma Euroform Milenium in 2000.
Era Automobile Craiova
Societatea Mixta OLTCIT S.A. s-a infiintat prin decretul din 1976, ca investitie noua.
Oltcit Craiova a aparut in urma unui parteneriat intre autoritatile comuniste si producatorul francez de automobile Citro뮮 Uzina avea o suprafata de 350.000 mp, aproape 7.000 de angajati, unii dintre ei fiind scoliti in Franta la Citro뮮
Astfel, in 1977 la Craiova incepe constructia unei facilitati moderne pentru fabricarea unui automobil de dimensiuni mici.
In anul 1981 incepe productia de automobile „OLTCIT” pentru piata interna si pentru piata externa, fiind numit CITROˎ AXEL in unele tari vestice, numele OLTCIT provenind din „OLTENIA – CITROˎ”. Chiar si sigla reprezenta cele doua denumiri, O-ul venind de la Oltenia, iar V-ul intors de la Citro뮮
Variantele accesibile in Romania pana in 1989 sunt:
– Oltcit SPECIAL, motor de 652 cmc (Citro뮠VISA) in 2 cilindri, boxer,
– Oltcit CLUB, motor de 1156 cmc in 4 cilindri, boxer.
In tarile vestice toate modelele erau deja pe piata, in afara de Oltcit Special, el fiind exclusiv destinat Romaniei.
Pana in anul 1987 toate piesele si subansamblurile erau aduse din Franta, ele fiind doar ansamblate in Romania. Importurile au continuat, dar ele erau destinate masinilor pentru export.
In anul 1987 a inceput productia romaneasca de piese, caroserii, subansambluri, calitatea scazand mult in favoarea pretului materialelor. Totodata, doua modele noi au aparut doar pe piata romaneasca, ele fiind:
OLDA (Oltcit-Dacia), el a fost facut cu motorul si cutia de viteze de Dacia 1300 puse pe caroseria de Oltcit, dar aceasta combinatie s-a dovedit a fi imposibil sa lucreze ca o singura masinarie. Unele idei de la acest prototip au fost puse in aplicare la modelele RM, RT.
– Oltcit Club 11 RM, la baza fiind Oltcit CLUB dar cu sistemul de franare fata fiind de Dacie, la roata, frana de mana fiind la rotile din spate, jantele fiind de Dacie, pompa de frana ramanand cea de Club.
– Oltcit Club 11 RT, la baza de asemenea Oltcit CLUB, dar cu sistemul de frana intregral de Dacia, inclusiv pompa, jantele de Dacie.
Dupa 1989, productia continua sub numele de Oltcit, aparand si in Romania modelele Club 11 RL, Club 12 TRS, Club 12 CS (el fiind un prototip inca din 1988, spoilerele de plastic si bandourile facand furori in acele vremuri, pana in 1994, cand numele este schimbat in Oltena (totodata, este modificata si sigla avand interdictie de a fi numit in continuare Oltcit si de a purta sigla recunoscuta); productia acestor versiuni a continuat pana la semnarea contractului cu compania Daewoo, cand are loc o alta preschimbare a numelui din Oltena in Rodae (Romania + Daewoo).
Putina lume stie ca Oltcit Club 12 CS era o versiune utilitara, prima utilitara care a iesit pe portile fabricii din Banie. In 1995 productia este oprita, dar nu inainte ca Oltcit sa lanseze cateva prototipuri cum ar fi Oltina si Oltcit cu 5 usi.
In ultimii ani de productie uzina pierdea in medie la fiecare masina creata aproximativ 1.000 – 1.500 dolari.
Automobilele au fost destinate si exportului. Timp de 20 de ani, la Craiova, cei 7.000 de angajati au produs, pe banda rulanta, automobilele cu acelasi nume, capacitatea de productie a fabricii fiind de 130.000 de unitati pe an.
In anul 1994, societatea a constituit, impreuna cu grupul sud-coreean DAEWOO Heavy Industry (ulterior DWMC), Societatea Comerciala RODAE AUTOMOBILE S.A. (ulterior S.C. Daewoo Automobile Romania S.A. – DWAR), la care S.C. Automobile Craiova S.A. (ACSA) a detinut 49% din actiuni.
Constituirea societatii DWAR a avut o serie de consecinte generate de impartirea patrimoniului astfel:
S.C. Automobile Craiova S.A. a ramas fara halele de productie, spatii de depozitare, corpul administrativ;
Terenul in suprafata de 109,1421 ha a ramas in proprietatea lui S.C. Automobile Craiova S.A. si a fost pus la dispozitia DWAR (actual Ford Romania), prin contract de inchiriere;
Utilajele neaportate, specifice fabricatiei de autoturisme OLTCIT, au fost casate in proportie de 68%, restul fiind vandute, transferate sau reutilizate pentru productia de piese schimb OLTENA;
S.C. Automobile Craiova S.A. a ramas cu obligativitatea asigurarii pieselor de schimb pentru parcul existent de autoturisme (circa 93.000 in tara si 117.00 in strainatate), pentru o perioada minima de 10 ani.
Era Daewoo
In noiembrie 1994, Daewoo a infiintat o linie de productie in Romania, devenind cel mai important investitor strain al tarii, prin infiintarea unei societati mixte, creata de Automobile Craiova si grupul sud-coreean Daewoo. Aceasta fabrica, cu un nivel egal cu cele vestice, a fost construita pentru producerea a mai mult de 100.000 de vehicule/an.
Printre modelele produse aici se numara: Tico, Matiz, Cielo, Espero, Nubira si Leganza.
In momentele sale bune, Uzina de la Craiova avea o capacitate de 100.000 de unitati pe an.
Problemele pentru Daewoo Automobile Craiova au inceput in jurul anului 2002, cand a fost consemnat falimentul firmei coreene Daewoo. In 2005, intre fabrica de la Craiova si urmasa fostului Daewoo, General Motors DAT, nu s-a ajuns la o intelegere, nici macar in privinta continuarii licentei de productie a modelelor Daewoo. Totusi, pana in 2008 a mai fost produs pentru piata interna modelul Matiz.
Daca in acest moment la Ford lucreaza circa 4.000 de oameni, in urmatorii ani sunt asteptati inca 2.000-3.000 de angajati, pentru ca si turele de dupa-amiaza si de noapte sa functioneze la capacitate maxima de lucru.
sursa: 
bucsoiu.com 