Autor: Razvan Bucsoiu

Nici nu au apucat bine programatorii care pregătesc jocul Gran Turismo 5 să introducă modelul în stil retro Mercedes SLS că inginerii germani deja testează pe celebrul circuit de la Nürburgring SLS AMG Cabriolet. Fotografia spion, prezentă pe site-ul www.worldcarfans.com , este suficientă ca să-i pună pe gânduri pe cei de la Audi, care se laudă cu frumosul şi muşchiulosul R8 Spider, abia lansat pe la Salonul Auto de la Frankfurt. (colea, după colţ 🙂 )

  Mascat, acoperit, fascinant. Mercedes SLS AMG,viguros pe circuit.

Versiunea AMG pentru SLS a fost lansată la Frankfurt, şi ,,ameninţă” lumea că viteza este limitată pe la o oarecare valoare, peste 300 Km/h. Oricum, noi ştim că acestea sunt doar nişte chestii de ,,formă”, pentru că motorul poate mult, mult,mult mai mult…

   Iar în luptă, situaţia arată cam aşa…

 (www.automarket.ro)

Mercedes SLS AMG ( www.ridelust.com ) în GT5. Chiar dacă jocul va apărea prin 2010.

Pe mail-ul de la Yahoo am găsit o serie de fotografii care mai de care mai atractive. În cele ce urmează, vă propunem o scurtă incursiune pe la salonul auto din acest an de la Frankfurt. Concepte, modele noi, câte şi mai câte…

   Audi E-Tron. Nemţii au făcut pe baza modelului R8 un model electric, capabil să producă peste 300 CP. Bravo lor.

  

 

Peugeot RCZ Concept. Francezii nu s-au lăsat mai prejos şi au adus şi ei un model sport. Fain de tot, de altfel.

    

 

 

Citroen GT Concept. Tot francezii din grupul PSA au venit şi cu modelul acesta. Marfă! Dacă va fi pe străzi…

   

  

 Hyundai X-Metro. Formele sunt deosebite. Nu încerca şi tu să le conturezi pe Oltcit-ul tău. Vei arăta penibil.

  

Desigur, acestea sunt doar câteva dintre modelele pe care noi le-am considerat interesante. În măsura în care spaţiul ne-o va permite, vom reveni şi cu alte propuneri. Aviz amatorilor…

Filmele în care au loc urmăriri spectaculoase cu maşini sunt palpitante şi incitante. În realitate, poliţiştii din lumea întreagă deţin maşini foarte performante, capabile să atingă viteze de multe ori mai mari decât maşinile ,,băieţilor răi”. Ne-am propus special pentru tine să colectăm 23 de maşini de poliţie deosebite, din lumea întreagă, din Europa până în Statele Unite ale Americii, din diferite ţări, inclusiv din România. Pentru această ,,cercetare”, am călătorit virtual pe următoarele site-uri: www.ridelust.com , www.blog.c77c.net , www.hvtm.totalcar.hu , www.auto.ro şi www.totalauto.ro . Astfel, am reunit o serie de mărci care şi-au alăturat numele forţelor de ordine şi sunt gata de acţiune. Gândiţi-vă…noaptea, pe autostradă, girofar şi sirene, pneuri încinse şi motorul turat. Aproape orgasmic…

Legendă:

1. BMW Seria 3, generaţia anterioară. Putere germană pură. Punct.

2. Brabus Mercedes CLS Rocket. Doar pentru cunoscători…

3. Chevrolet Corvette ZO6. Cu o maşină ca asta te urmărea sergentul Cross în NFS CARBON. Tare de tot!

4. Chrysler 300C vs. Dodge Magnum SRT8. Războiul continuă.

5. Dodge Viper. Dacă s-ar conduce la fel de bine precum arată, hoţii s-ar lăsa de meserie.

6. Ferrari 612 Scaglietti. Italienii au donat maşina asta britanicilor pentru o campanie de educare în trafic. Britanicilor le-a plăcut atât de mult încât nu au mai vrut să o returneze.

7. Ford MUSTANG. Dacă eşti un poliţist american armăsar pur-sânge poţi avea acces la această maşină. Pleacă de aici dacă ai doar o haină sau un tricou ieftin pe care scrie mare ,,MUSTANG”. Faci firma de râs.

8. Honda Civic Type R. M’a qu’est-ce que c’este ςa? Francezii au pe lângă Peugeot-urile şi Citroen-urile lor şi o Honda!

9. Jaguar S-Type. Dacă eşti un bandit şi vezi maşina asta în oglindă, trage pe dreapta din respect pentru conservatorismul britanic. Poate vor fi mai îngăduitori cu tine.

10. Lamborghini Countach. Nu mai e la modă, dar faci treabă bună cu el. Mai ales dacă eşti poliţist olandez.

11. Lamborghini Gallardo. Poliţiştii italieni s-au ataşat de maşina asta mult. Transportă organe cu ea pe autostradă. Nu, pe bune. Organe pentru transplant, la peste 200 Km/h.

12. Lamborghini Murcielago . Ce ai vrea să-ţi spunem despre maşina asta? Vorbeşte de la sine…engleza. Cel puţin, în acest caz.

13. Lotus EXIGE. Tot voi? Tot voi? Britanicii ăştia au cu ce, nu glumă!

14. Mitsubishi Lancer EVO X. Poliţiştii români şi-au luat maşina asta probabil după ce au vândut un Logan din ală de 70000 de Euro. Ce-or fi făcut oare cu restul de bani?

15. Nissan Skyline GTR. Tokyo Drift ar trebui să scrie pe el. Japonezii nu se încurcă. Ori te prind, ori trag. Şi apoi te prind.

16. Pontiac GTO. Nu este, dar ne-ar fi plăcut să fie. Asta e, aşteptăm să ne ajuţi.

17. Chrlyser Sebring. Maşina asta apare adesea prin filmele americane, alături de Lincoln/Ford Crown Town Victoria. De cele mai multe ori, ea se afişează cu roţile în sus, cum spune scenaristul.

18. Porsche 911. Este pur şi simplu tăticul, şeful lor. Arată cum vezi. Poate mult mai mult decât arată. Ăsta nu era un slogan publicitar? Das interessiert mir nicht.

19. Porsche Cayenne. Nu, nu este TDI. Porsche a donat unul la fel pentru nemţi, dar ca ambulanţă, în full-option.

20. Seat Leon Cupra. Pe cea de-a doua (din două) autostradă din România poate fi văzută această maşină. Nu vă luaţi la întrecere cu ea că oricum nu aveţi suficient drum ca să aflaţi care e mai tare. Nici nu merită.

21. Smart . O maşinuţă pentru politzaii scunzi. Unde i-or băga oare pe vitezomani după ce-i prind? Sau vor să urmărească liliputani?

22. VW BEETLE. Broscuţa în acţiune. Dacă o vedeţi, puteţi să râdeţi. Ori eşti la camera ascunsă, ori ai picat în filmarea unei comedii. Oricum, pleacă de acolo şi zâmbeşte în continuare. Nu vezi prea des aşa ceva.

23. BMW M3. Da, noul BMW M3 este în dotarea poliţiei olandeze. Au loc destul în potbagaj să bage ceea ce găsesc în maşina vitezomanilor prinşi. Bine că iarba lor nu face mizerie.

Ştiu, te-ai plictisit de Ferrari, Lamborghini ţi se pare o banalitate, maşinile americane ,,muşchiuloase” (muscle-cars) au taxe imense şi sunt cam înnapoiate din punct de vedere al design-ului, aşa că ai vrea să vezi şi altceva. Dacă eşti un dorobanţier, probabil că deja vei fi interesat unde vei putea comanda modelul care nouă ne-a atras atenţia-ARASH AF-10. Nu, nu este vorba de o firmă patronată de interpretul oriental cu acelaşi nume, ci este vorba de un autoturism sport, produs în Marea Britanie, după cum aflăm pe site-ul firmei producătoare, www.arashcars.com . 

Modelul din fotografii (de asemenea, www.arashcars.com ) pare să fie rezultatul unei combinaţii dintre un Ferrari Enzo şi Audi R8, asta doar dacă nu le ai prea mult cu maşinile şi ai senzaţia că ai mai văzut undeva un design asemănător. Dacă vei privi cu atenţie, vei vedea imediat că senzaţia dispare, pentru că maşina pare alcătuită dintr-un singur taseu al creionului pe planşa de lucru sau…pe şosea. A, dacă te bate un gând să-i încerci pe cei 550 CP pe care îi vei avea în pachet, trebuie să te gândeşti puţin şi la preţul acestei distracţii. Dacă te interesează, acesta creşte de la 170000 de lire. Creşte, creşte, creşte…probabil la fel ca şi imaginea ta în ochii prietenilor. 

      

 

Brabus este pentru cunoscători cam ceea ce este Picasso pentru un artist: artă desăvârşită. Deşi în ţara noastră dacă alegi acest ,,face-lift” vei lăsa senzaţia că vrei să creadă lumea că o ai mai mare decât este ea în realitate, trebuie să recunoaştem că imaginea îţi va fi cu siguranţă îmbunătăţită. De pe site-ul www.wheelexperts.com am ,,sustras” fotografiile de mai jos, care pot avea scris cu litere minuscule ,,atenţie, creează dependenţă!”

      

 

Conducerea Camerei Deputatilor a aprobat, ieri, solicitarea Revistei BBC „Top Gear”, din Marea Britanie, de a filma, pe 22 septembrie, in curtea, garajul si tunelurile din Palatul Parlamentului, unde vor conduce un Ferrari, un Lamborghini si un Aston Martin.

Filmarile includ, potrivit memorandumului intern transmis de secretarul general al Camerei, Gheorghe Barbu, conducerii forului legislativ, accesul a trei masini, al realizatorilor acestui show de televiziune, in locatiile specificate in cerere. In memorandum se mai precizeaza ca realizatorii emisiunii Top Gear au ales Romania, in luna septembrie, ca destinatie pentru filmarea ultimului episod dintr-o serie de 14 emisiuni pentru promovare la nivel mondial. Filmarile vor continua in mai multe locatii din Romania, incepand cu statiunile de pe litoralul Marii Negre, Delta Dunarii, Podisul Dobrogei si Transfagarasan si vor avea ca obiectiv promovarea Romaniei in cele peste 90 de tari in care este transmisa emisiunea.

                 Sursa [http://www.stiri.rol.ro]

Autoturismul dus la revizie a fost facut scrum de angajatii service-ului
Un bucurestean a ramas ieri fara Audi-ul sau R8. Corneliu Serban isi achizitionase din Germania masina fabricata in 2008. Zilele trecute, autovehiculul, care avea o defectiune, a fost adus la reparat intr-un service din Bucuresti. Dupa ce a trecut prin mana mecanicilor, autoturismul trebuia supus unor probe, inainte de a fi inapoiat proprietarului. Doi reprezentanti ai firmei au demarat cu Audi pe autostrada.

Concluzia?

Nu ne luam Audi R8

Luna aceasta a iesit din nou, pe poarta unei uzine romanesti, un automobil Ford. Prima oara, se intampla acum 70 de ani, iar uzina constructoare era pe Calea Floreasca din Capitala.Acum,americanii s-au intors, dar nu la Bucuresti, ci la Craiova, unde au mai fost francezii de la Citro뮠si coreenii de la Daewoo.

 

Era Ford

Ford a venit oficial in Romania in 1931, cand a deschis un oficiu de vanzari, iar in 1935 a cumparat un teren in Capitala, unde in anul urmator a construit o uzina dotata cu o linie de montaj a pieselor venite din America, cu o capacitate anuala de 2.500 de automobile si camioane. Ulterior, din uzina de pe Calea Floreasca (a carei hala a „supravietuit” pana in zilele noastre) au iesit automobile Ford de productie 100% romaneasca. 

Ford Romania organiza cursuri de specializare pentru inginerii sai. Astfel se urmarea ca piesele sa fie fabricate si montate in intregime in fabrica din Floreasca sub stricta observatie a specialistilor care urmareau obtinerea unei calitati identice cu cea a produselor americane.
Raspandirea automobilelor Ford pe glob s-a datorat fiabilitatii, pretului, dar nu in ultimul rand versatilitatii. Astfel modelul Ford A putea fi usor adaptat pentru rularea pe zapada, iar camioanele Ford puteau deservi brigazile de pompieri prin adaptarea unei scari actionate hidraulic.
Distributia Ford la nivelul Romaniei se facea prin reprezentante zonale. In Bucuresti functiona firma lui A Birbaum, iar in Craiova firma Sebar, ce apartinea fratilor Sebastian si Barbu Neamtu. Aceasta din urma a desfasurat o activitate extrem de sustinuta, distribuind intreaga gama de produse Ford: automobile, camioane si tractoare.
Cel de-al doilea Razboi Mondial a afectat insa operatiunile din Romania, iar in 1940 a devenit evidenta lipsa de lichiditati pentru importul de vehicule si piese de schimb din SUA. In martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrica a inceput sa execute exclusiv comenzi ale armatei romane, care detinea un parc considerabil de camioane Ford V8 4×4. Odata intrata in sfera de influenta a Germaniei, importurile din SUA si Marea Britanie au incetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii aceasta era practic condusa de filiala din K? Astfel, fabrica din Floreasca onora cererile armatei germane si romane si oferea unitati mobile de reparatii pe front. In august 1944 Guvernul roman clasifica fabrica Ford romana ca fiind „utilaje si constructii abandonate de inamic” si era inclusa sub control militar.
Abia in 1966, Ford a incercat sa revina in Romania, prin filiala din Germania transmitand o propunere de join-venture Guvernului Romaniei. Intre timp profilul uzinei Ford din Romania fusese schimbat in aparatura de automatizari, aici fiintand firma Automatica si fiind construite noi hale. Propunerea Ford prevedea acordarea de asistenta pe o perioada de zece ani, timp in care trebuia refacuta industria romaneasca de automobile, insa ea nu s-a materializat.
Cronologic, in fosta hala a uzinei Ford Romania isi au sediul firmele Autoindependenta (1948), ACRA (1951), Termotehnica (1959) si Automatica, al carei actionar majoritar devine firma Euroform Milenium in 2000.

Era Automobile Craiova

Societatea Mixta OLTCIT S.A. s-a infiintat prin decretul din 1976, ca investitie noua.
Oltcit Craiova a aparut in urma unui parteneriat intre autoritatile comuniste si producatorul francez de automobile Citro뮮 Uzina avea o suprafata de 350.000 mp, aproape 7.000 de angajati, unii dintre ei fiind scoliti in Franta la Citro뮮
Astfel, in 1977 la Craiova incepe constructia unei facilitati moderne pentru fabricarea unui automobil de dimensiuni mici.
In anul 1981 incepe productia de automobile „OLTCIT” pentru piata interna si pentru piata externa, fiind numit CITROˎ AXEL in unele tari vestice, numele OLTCIT provenind din „OLTENIA – CITROˎ”. Chiar si sigla reprezenta cele doua denumiri, O-ul venind de la Oltenia, iar V-ul intors de la Citro뮮
Variantele accesibile in Romania pana in 1989 sunt:
– Oltcit SPECIAL, motor de 652 cmc (Citro뮠VISA) in 2 cilindri, boxer,
– Oltcit CLUB, motor de 1156 cmc in 4 cilindri, boxer.
In tarile vestice toate modelele erau deja pe piata, in afara de Oltcit Special, el fiind exclusiv destinat Romaniei.
Pana in anul 1987 toate piesele si subansamblurile erau aduse din Franta, ele fiind doar ansamblate in Romania. Importurile au continuat, dar ele erau destinate masinilor pentru export.
In anul 1987 a inceput productia romaneasca de piese, caroserii, subansambluri, calitatea scazand mult in favoarea pretului materialelor. Totodata, doua modele noi au aparut doar pe piata romaneasca, ele fiind:
OLDA (Oltcit-Dacia), el a fost facut cu motorul si cutia de viteze de Dacia 1300 puse pe caroseria de Oltcit, dar aceasta combinatie s-a dovedit a fi imposibil sa lucreze ca o singura masinarie. Unele idei de la acest prototip au fost puse in aplicare la modelele RM, RT.
– Oltcit Club 11 RM, la baza fiind Oltcit CLUB dar cu sistemul de franare fata fiind de Dacie, la roata, frana de mana fiind la rotile din spate, jantele fiind de Dacie, pompa de frana ramanand cea de Club.
– Oltcit Club 11 RT, la baza de asemenea Oltcit CLUB, dar cu sistemul de frana intregral de Dacia, inclusiv pompa, jantele de Dacie.
Dupa 1989, productia continua sub numele de Oltcit, aparand si in Romania modelele Club 11 RL, Club 12 TRS, Club 12 CS (el fiind un prototip inca din 1988, spoilerele de plastic si bandourile facand furori in acele vremuri, pana in 1994, cand numele este schimbat in Oltena (totodata, este modificata si sigla avand interdictie de a fi numit in continuare Oltcit si de a purta sigla recunoscuta); productia acestor versiuni a continuat pana la semnarea contractului cu compania Daewoo, cand are loc o alta preschimbare a numelui din Oltena in Rodae (Romania + Daewoo).
Putina lume stie ca Oltcit Club 12 CS era o versiune utilitara, prima utilitara care a iesit pe portile fabricii din Banie. In 1995 productia este oprita, dar nu inainte ca Oltcit sa lanseze cateva prototipuri cum ar fi Oltina si Oltcit cu 5 usi.
In ultimii ani de productie uzina pierdea in medie la fiecare masina creata aproximativ 1.000 – 1.500 dolari.
Automobilele au fost destinate si exportului. Timp de 20 de ani, la Craiova, cei 7.000 de angajati au produs, pe banda rulanta, automobilele cu acelasi nume, capacitatea de productie a fabricii fiind de 130.000 de unitati pe an.
In anul 1994, societatea a constituit, impreuna cu grupul sud-coreean DAEWOO Heavy Industry (ulterior DWMC), Societatea Comerciala RODAE AUTOMOBILE S.A. (ulterior S.C. Daewoo Automobile Romania S.A. – DWAR), la care S.C. Automobile Craiova S.A. (ACSA) a detinut 49% din actiuni.
Constituirea societatii DWAR a avut o serie de consecinte generate de impartirea patrimoniului astfel:
S.C. Automobile Craiova S.A. a ramas fara halele de productie, spatii de depozitare, corpul administrativ;
Terenul in suprafata de 109,1421 ha a ramas in proprietatea lui S.C. Automobile Craiova S.A. si a fost pus la dispozitia DWAR (actual Ford Romania), prin contract de inchiriere;
Utilajele neaportate, specifice fabricatiei de autoturisme OLTCIT, au fost casate in proportie de 68%, restul fiind vandute, transferate sau reutilizate pentru productia de piese schimb OLTENA;
S.C. Automobile Craiova S.A. a ramas cu obligativitatea asigurarii pieselor de schimb pentru parcul existent de autoturisme (circa 93.000 in tara si 117.00 in strainatate), pentru o perioada minima de 10 ani.

Era Daewoo

In noiembrie 1994, Daewoo a infiintat o linie de productie in Romania, devenind cel mai important investitor strain al tarii, prin infiintarea unei societati mixte, creata de Automobile Craiova si grupul sud-coreean Daewoo. Aceasta fabrica, cu un nivel egal cu cele vestice, a fost construita pentru producerea a mai mult de 100.000 de vehicule/an.
Printre modelele produse aici se numara: Tico, Matiz, Cielo, Espero, Nubira si Leganza.
In momentele sale bune, Uzina de la Craiova avea o capacitate de 100.000 de unitati pe an.
Problemele pentru Daewoo Automobile Craiova au inceput in jurul anului 2002, cand a fost consemnat falimentul firmei coreene Daewoo. In 2005, intre fabrica de la Craiova si urmasa fostului Daewoo, General Motors DAT, nu s-a ajuns la o intelegere, nici macar in privinta continuarii licentei de productie a modelelor Daewoo. Totusi, pana in 2008 a mai fost produs pentru piata interna modelul Matiz.
Daca in acest moment la Ford lucreaza circa 4.000 de oameni, in urmatorii ani sunt asteptati inca 2.000-3.000 de angajati, pentru ca si turele de dupa-amiaza si de noapte sa functioneze la capacitate maxima de lucru.

sursa: