De 1 decembrie, remember mărci auto româneşti

1957. Istoria firmei de automobile de teren ARO începea cu momentul lansării seriei M. Datorită acestui model, istoria Automobilului Românesc (ARO) a scris la vremea respectivă şi apoi timp de 40 de ani mai multe pagini de istorie şi cărţi (de exemplu, ,,O maşină străbate lumea”). Denumirea de IMS a fost atribuită de la prescurtarea numelui uzinei producătoare: Întreprinderea Metalurgică de Stat- Câmpulung. IMS M57 (produs în anul 1957) a avut mai mulţi urmaşi: IMS M59 (1959), IMS M61 (1964) care s-a bucurat de o platformă tehnică total reproiectată, renunţându-se la dezvoltarea pe baza automobilului de teren sovietic GAZ 69. Pentru că a fost primul autoturism românesc produs de industria românească postbelică din Câmpulung. Pentru că emblema viitoarei mărci ARO a fost desenată de bunicul meu, Ticu Cristian (care din păcate nu mai este printre noi), proiectant de asemenea şi la IMS. Pentru că le-a dat de furcă marilor producători de maşini 4X4 cu prestigiu în diferite competiţii. Pentru toate acestea şi pentru că va rămâne în istoria mărcilor româneşti, considerăm că IMS-ul, supranumit ,,Zimbrul Carpaţilor” şi urmaşul mai tânăr, ARO, merită să fie astăzi omagiat pe deplin.

Date tehnice IMS: 100 Km/h viteză maximă, 70 CP, consum 17 l, valoare: nelimitată în sufletul oricărui muscelean.

Unele exemplare circulă şi astăzi pe străzile câmpulungene şi nu numai.

  1966. Dacia se naşte la Colibaşi (Mioveni), un oraş satelit al reşedinţei de judeţ, Piteşti. Pe 20 august 1968 se produce primul model Dacia 1100, un model sub licenţa Renault R8. În 1969 a venit rândul Daciei 1300, produs sub licenţă după modelul franţuzesc Renault R12. Modelul 1300 a cunoscut diferite versiuni de-alungul timpului, de la break (1973) până la pick-up sau ,,papuc” (DACIA 1302). În Anglia, Dacia s-a vândut sub numele de Dacia Denem, iar Aro 10 sub numele de Dacia Duster. În 1995, Dacia Nova apare ca prima versiune total românească, urmând ca în 2003 să apară pe piaţă Dacia Solenza, pe baza modelului SuperNova, dar îmbunătăţit şi cu un aspect estetic mai plăcut. În 2004 îşi face apariţia Dacia Logan, urmând ca în 2006 să fie restilizat pentru prima dată şi să se propună versiunea MCV. În octombrie 2007 a apărut Dacia Sandero, la ceva timp după această dată deja se discuta despre viitorul model Dacia Duster, SUV-ul care va fi produs de firma argeşeană. Pentru că este la fel de celebră în România ca Trabantul în Germania, Dacia merită să primească o urare de cât mai multe unităţi vândute şi un călduros LA MULŢI ANI!

Dacia 1100. Inspirat de modelul Renault R8.

Dacia 1300. Peste 2 milioane de exemplare. Model produs sub licenţă după Renault R12.

Dacia Solenza. Un pas către un design agreabil, dar discutabil.

Dacia Logan MCV. O soluţie automobilistică pe timp de criză.

Dacia Sandero. Preluat după Renault Sandero.

Dacia Duster, viitorul sună bine: primul SUV Dacia care va apărea în curând sau nu.

1980. Naşterea Lăstunului sau a Daciei 500 la Timişoara, la fostele uzine Tehnometal, devenită ulterior Întreprinderea de Autoturisme  Timişoara. Consumul de 3l la 100 Km era mai mult decât rezonabil. Designul, un bunic al lui TICO, a fost îmbunătăţit şi modificat de mai multe ori. Viteza maximă de 70 km/h produsă de motoraşul de 2 cilindri a fost ulterior îmbunătăţită şi astfel s-a ajuns la 106 km/h, dar şi un consum mai mare: 3,3 l la 100 km. Caroseria era fabricată din răşini sintetice şi tablă foarte subţire. Unul dintre inginerii care l-au proiectat spunea într-un articol publicat în ,,Jurnalul Naţional” că tabla mai subţire decât cea de pe Lăstun era cea de la cutiile de bere. Produs în 6532 de exemplare, Dacia Lăstun a fost scos din producţie în 1989, înregistrând pierderi. Până anul trecut, un vecin de la noi, din Câmpulung, avea şi utiliza încă acest model. (Acum are un Fiat Sedici).

1976. Se naşte Oltcit, un alt model pe jumătate românesc, pe jumătate franţuzesc, dezvoltat la Craiova împreună cu cei de la Citroen. Denumirea vine de la alăturarea firmei (Cit)roen cu judeţul unde urma sa se producă-Olt. Au fost trei versiuni: Oltcit Club, Oltcit Special şi Axel. Versiunea Club 12 CS era un pick-up, o alternativă pentru Dacia ,,Papuc”. După ce în 1991 statul român cumpără acţiunile Citroen, devenind S.C. Automobile Craiova S.A., în 1994, Oltcit devine Oltena, când se modifică şi sigla. După preluarea de către Daewoo, numele se schimbă iar, în Rodae.

Ca surse pentru redactarea acestui articol am folosit site-urile: http://www.retromobil.ro (dintre care un articol publicat în revista Autoshow de domnul Bogdan Coconoiu) şi  wikipedia.org , enciclopedia liberă şi în consecinţă, le mulţumim. LA MULŢI ANI tuturor românilor şi la speranţa că generaţiile viitoare vor da naştere altor mărci autohtone…