Pentru fiecare dintre noi, anotimpul proaspăt instalat îşi face simţit prezenţa în feluri diferite. Iată câteva exemple:
UN ŞOFER: A venit primăvara! N-auzi cum…claxonează păsărelele?
O MOAŞĂ: S-au reîntors berzele! Să-mi suflec…mânecile!
O PENSIONARĂ: Ei, da! Am mai crescut cu o…primăvară!
UN DENTIST: De-acum nu mai avem soare…cu dinţi!
UN OSPĂTAR: Primăvara vine…vine, vine, vineeeee!
UN PICTOR: Dacă primăvara natura învie, se presupune că mai întâi a fost…natură moartă!
UN AGRICULTOR: Primăvara vin mieii…la grădiniţă!
Şi dacă tot veni vorba, ataşăm şi un altfel de mic dicţionar automobilistic:
ATAŞ: supliment de motocicletă
A TRAGE PE DREAPTA: ,,popas” atunci când…o pui de mămăligă!
AUTO-STOP: semn de circulaţie…neoficializat
BENZINĂ: fânul cailor putere
CARNET DE CONDUCERE: a fi sau a nu fi…
CLAXONAT: nechezatul cailor putere
COPACI: peisaj periculos
DEPĂŞIRE ÎN CURBĂ: prologul epilogului
DRUM DE ŢARĂ: ruda desculţă a şoselei
Cica era primavara intr-un sat din ardeal. Doi taranii ies pe camp cu sapele…la un moment dat vin niste oameni oficiali, cu niste aparates sofisticate, si incep sa verifice temperatura solului, ca sa stie cand sa planteze porumbul…
Cei doi tarani, nedumeriti de ce se intampla, se duc si-i intreaba ce fac. La care „oficialii” le spun ca masoara temperatura solului. La careunu’ dintre tarani raspunde:
– Pai bine ma….acum 150 de ani, stra-stra-bunicul meu masura temperatura cu fundul. Isi dadea jos izmenele, si punea cu fundul pe pamant,si asa stia daca sa planteze porumbul sau nu…Vedeti voi?! ce facea el acum 150 de ani cu fundul, voi faceti acum cu capul…”
„Iubesc primavara.
Pentru ca in fiecare zi
Este ceva nou in ea,
Care te indeamna sa privesti:
Un alt boboc
O alta pasare
O alta frunza
Soarele.”